Prima pagina
Despre AAFR
Noutati
Calendar activitati
Membri
Portofolii
Distinctii AAFR
Saloane AAFR
Saloane FIAP
Informatii FIAP
Articole
Mass-media
Organizatii partenere
Regulament
Inscrieri
Link-uri utile
Contact
|
Despre Asociația Artiștilor Fotografi din România
Ștefan Tóth AFIAP
Președinte AAFR
Ministerul Culturii a emis, în data de 28 noiembrie 1956, Ordinul numărul 1657 privitor la autorizarea funcționării Asociației Artiștilor Fotografi. În articolul 1 este precizat faptul că „Se autorizează înființarea și funcționarea Asociației Artiștilor Fotografi, cu sediul principal în București”.
Ordinul este semnat de primul locțiitor al Ministrului, Ion Pas. Copia conformă cu originalul poartă inscripția: „1.f. 6 ex. 24.XI.1956”, o semnătură indiscifrabilă precum și ștampila rotundă „RPR – Ministerul Culturii”.
În baza Ordinului Ministerului Culturii, probabil în perioada 28 – 30 noiembrie 1956, a avut loc întocmirea Actului oficial de înființare a AAF (pe xerocopia documentului obținut este trecută doar luna și anul întocmirii, mai puțin data exactă).
În actul de înființare au fost consemnate următoarele date:
„I. - Denumirea Asociației va fi: Asociația Artiștilor Fotografi din Republica Populară Română.
II.- Sediul Asociației va fi în București, Raionul I.V.Lenin, Piața Scînteii nr. 1.-
III.- Asociația se organizează și funcționează potrivit alăturatelor statute, care fac parte integrantă din prezentul act și care au fost adoptate de subsemnații membrii fondatori, formând prima adunare generală constitutivă a Asociației.
IV.- Subsemnații membrii fondatori, formând prima adunare generală constitutivă a Asociației, am ales în Comitetul de conducere pe următorii:
1.- Averescu George,
2.- Bauch Aurel,
3.- Dr. Constantinescu Spiru,
4.- Ing. Comănescu Silviu,
5.- Cernescu Sever,
6.- Hananel Ion,
7.- Iarovici Eugen,
8.- Löffler Weisselberger Hedy,
9.- Lovinescu Andrei,
10.- Ing. Mărculescu Herberth
11.- Marinov Iulian,
12.- Roman Bazil,
13.- Spitzer Clara,
14.- Ing. Silistrăreanu Cornel,
15.- Ing. Tomescu Nicolae,
16.- Tibor Löwy,
17.- Vulpas Gheorghe”.
La data de 01 decembrie 1956 a fost depus spre autentificare la Notarul șef al Notariatului de Stat Raion Stalin (actualul sector 1) actul constitutiv și statutul Asociației, semnat de membrii fondatori: Aurel Bauch, Ing. T.Silistrarianu, Eugen Iarovici, Hedy Löffler -Weiselberger, Vulpaș Gh, Hananel Ion, Lovinescu Andrei, Ing. Comănescu Silviu, Dr. Spiru Constantinescu, Löwy Tibor, Gheorghe Șerban, Kauffman Alfred, Ing. Mărculescu Herbert, Ing Tomescu Nicolae, Marinov Iulian, Spitzer Clara, Grigorescu Dan, Bacal Lidia, Tadeu Cios, Mihai Popescu, Hausleitner Frederic, Ing. Bubuleac A. și Cernescu Sever.
Membrii fondatori au împuternicit pe Iarovici Eugen să reprezinte Asociația pentru obținerea autorizației de înființare și pentru îndeplinirea tuturor formalităților de înființare și înscriere a Asociației înaintea tuturor organelor administrative și judecătorești de resort.
După un an, în data de 30 noiembrie 1957, completul de ședință al Tribunalului Popular al Raionului „I.V. Stalin” din București format din Mihai Bejan (președinte), Bier Magda și Anghel Gheorghe (asesori populari), Itta Rosner (procuror) și Aur Ion (secretar), se pronunță în Dosarul civil nr. 8867/ 1957 cu privire la recunoașterea persoanei juridice a Asociației Artiștilor Fotografi din R.P.R., cu sediul în București, Piața Scînteii nr. 1, Raion Stalin .
Astfel, după 51 de ani, la sediul secretariatului AAFR este păstrată xerocopia Sentinței Civile nr. 7409, pronunțată la Ședința publică din 30 noiembrie 1957, cu privire la recunoașterea persoanei juridice a Asociației Artiștilor Fotografi din R.P.R.
În baza acestui document, Judecătoria Oradea s-a pronunțat, în ședința publică din data de 16 ianuarie 2009, cu privire la modificarea Statutului AAFR, în baza căruia se recunoaște calitatea acesteia de succesor de drept juridic al Asociației Artiștilor Fotografi din RPR (fondată în anul 1957).
* * *
Între timp, în anul 1960, sediul Asociației se mută într-o cladire din centrul Capitalei, la parterul Palatului „Universul” din strada Brezoianu nr. 24, în care a fost amenajată o Bibliotecă și o Galerie de artă fotografică (singura galerie permanentă de acest fel din România, în care, lunar, au fost organizate expoziții cu lucrări ale unor artiști fotografi din țară și din străinătate).
Pentru stimularea creației membrilor, AAFR a obținut un spațiu pe strada Schitu Mǎgureanu (în vecinătatea actualului Ansamblu „Tinerimea Română”) și în care a fost amenajat un studiou de creație cu o dotare tehnică fără precedent pentru vremea respectivă: aparate de fotografiat, lumini de studiou, aparate de mărit, laboratoare pentru prelucrarea fotografiilor alb-negru și color, chiar și un punct de vânzare a materialelor fotosensibile (filme, hârtie și soluții).
Asociația Artiștilor Fotografi a organizat în acest răstimp renumitele Saloane Internaționale ale României, majoritatea lor fiind vernisate la Galeria Dalles din centrul Capitalei, iar ultima ediție, cea de a XVIII-a, a fost organizată în sălile Muzeului de Artă din Brașov.
Cu sprijinul și în colaborare cu Institutului Național de Informare și Documentare Științifică și Tehnică, Asociația Artiștilor Fotografi a editat, în perioada 1966 - 1989, lunar și bilunar, 198 de numere ale Buletinului Asociației, intitulat „Fotografia” și care au fost acordate în condiții de gratuitate tuturor membrilor AAF. Tot în această perioadă, AAF a editat, împreună cu Institutul Central de Documentare Tehnică, probabil din anul 1967, renumitele Caiete selective „Fotografia” în care au fost publicate cu pondere articole de tehnică fotografică. Și acestea au fost difuzate membrilor AAF în condiții de gratuitate.
După evenimentele din anul 1989, AAF a editat în luna septembrie 1990, prin firma „Alternative Vizuale”, numărul 1 al noii serii de reviste intitulată „Fotografia&Video”, inițial cu o apariție lunară. Insă în scurt timp revista a dat faliment.
În data de 15 februarie 1990, AAF anunță, prin scrisoarea semnată de secretarul acesteia, Conf.ing. Syilviu Comănescu, faptul că în data de 08 februarie 1990 a avut loc la sediul Asociației o ședință a Comitetului de Conducere*, care a stabilit:
Cooptarea în comitetul de conducere AAF a șase noi membrii: ing. Mihai Cătălin Brișcaru (AAF-Dobrogea), ing. Dan Buruleanu (AAF-Filiala Timișoara), ing. Florin Andreescu (AAF-Filiala Muntenia), student Bogdan Octavian Hrib (București), dr.ing. Gheorghe Rizeanu (București) și Cristinel Trancă (AAF-Filiala Oltenia). În scrisoare este precizat și faptul că Comitetul astfel completat are un caracter provizoriu și va activa numai până la viitoarea adunare generală. În punctul 3. al scrisorii a fost stabilită și data inițială a adunării generale și anume 08 aprilie 1990, în Sala de conferințe a Cercului Militar din București, la care am avut și eu onoarea să particip. Din păcate atmosfera acelei Adunări a fost una foarte agitată, au predominat „vociferările” mai puțin constructive și au lipsit măsurile efective.
Tot în aceea perioadă, apare extrem de ciudat faptul că în data de 20 aprilie 1990 Judecătoria sectorului 1 din Capitală a dezbătut în cadrul ședinței Camerei de Consiliu și pe baza documentelor primite, solicitarea de acordare a personalității juridice a Asociației Artiștilor Fotografi din București, cu sediul în B-dul Armata Poporului nr. 13, bl. R/2, Et. 2, ap.13, sector 6, reprezentată la dezbatere de doamna Dăscălescu Brîndușa. La această oră nu avem informații cu privire la această inițiativă a artiștilor fotografi din București.
În final, în următoarea corespondență nedatată, membrii AAF au fost informați despre faptul că „În urma desfășurării necorespunzătoare a Adunării Generale din 23 aprilie 1990 (care practic a rămas neterminată), a fost ales un consiliu de conducere interimar, format din 34 de membrii, având sarcina elaborării noului proiect de statut și pregătirea unei noi Adunări Generale.
În această corespondență, semnată de consilier coordonator Nicolae Hanu și consilier principal Cătălin Emilescu, a fost recunoscut faptul că „Între 26 – 30 septembrie 1990, la ședința Consiliului s-a definitivat proiectul de statut și a fost reales Biroul Director compus din 11 membrii: dr. Iuliu Albini, Comănescu Sylviu, Emilescu Cătălin, Friedman David, Gelep Nicu Dan, Oprișor Mircea, Pîrvu Emanuel, Steriu Dan și Hanu Nic președinte coordonator stabilându-se data de 25 noiembrie 1990, pentru Adunarea Generală”.
Următoarea corespondență, tot nedatată și semnată de această dată de președintele Nic Hanu* și consilier principal Cătălin Emilescu*, face cunoscut că, în data de 26 martie 1992, a avut la București ședința Consiliului de Conducere al AAF*, la care au participat: ing. N.Buruleanu (+), Mozer Robert (+) Filiala Banat; arh. Vitoc, ing. Török, Gh. Lăzăroiu (+), Fl. Man, (+), Olenici Niculai (+) (Filiala Transilvania), Petre Gemănaru (Filiala Moldova), Vl. Lăzăroiu (Filiala Dorogea), David Friedman (+), Filiala Muntenia, Membrii Birou Director: Nic Hanu, Emauel Pârvu, Dan Steriu, Syilviu Comănescu (+) și Cătălin Emilescu(+) și diverși membrii AAF din București.
Deoarece nu a fost predată arhiva AAF, am avut un mare noroc că am păstrat cu mare grijă în arhiva Clubului Fotografic „Nufărul” Oradea, toată corespondența primită de la AAF.
În această arhivă nu am găsit corespondența prin care să fie cunoscută data și modul în care a fost ales în funcția de președinte Nic Hanu și în funcția de consilier Cătălin Emilescu.
Prin scrisoarea nr. 81/ 29 iunie 1992, suntem informați că AAF a fost solicitată să evacueze spațiul în care a amenajat Studioul de creație (care între timp a fost devalizat de membrii Ansamblului „Tinerimea Română”). Un proces de evacuare a fost intentat pentru sediul central din Strada Brezoianu de către SC „Universul” SA din București și care a fost câștigat miraculos de repede (la prima instanță și la prima înfățișare, după dezbatere de un sfert de oră).
În urma procesului s-au făcut demersuri pentru acțiunea de recurs.
Următoarea corespondență, din data de 22 octombrie 1992, a făcut cunoscut faptul că în luna noiembrie 1992, va avea loc adunarea generală, înclusiv pentru alegeri (în condițiile în care nu s-a reușit organizarea a nici unei Adunării generale din anul 1990). În această corespondență se propune ca delegații care nu pot participa la această adunare să voteze prin corespondență. Din această corepondență rezultă foarte clar faptul că organizarea Adunării Generale în condițiile Statutului era aproape imposibilă.
În următoare scrisoare, având numărul 143/ 03. mai 1993, AAF preciza faptul:
„Începem cu scuzele cuvenite pentru întârzierea Adunării generale datorată mai multor cauze (procese, răspunsul neașteptat de lent al redacțiilor Concursului Național pentru cea mai bună fotografie de presă a anului, etc.)”. În această corespondență a fost făcută precizarea că următoarea Adunare Generală va avea loc vineri, 14 mai 1993, la sediul AAF din București.
Scrisoarea conținea, în încheiere, o notă personală din partea președintelui AAF (Nic Hanu): „ Prin prezenta notă doresc să mulțumesc tuturor colegilor pentru încrederea și sprijinul acordat, să-i asigur de prețuirea și simpatia mea. Acelor colegi pe care i-am dezamăgit sau lezat în vreun fel, le cer sincere scuze. Deoarece nu doresc să mai particip la conducerea AAF, urez succes deplin viitorului Consiliu de Conducere și președintelui AAF”.
În anexa scrisorii era cuprins și un raport de activitate al Biroului Director al AAF întocmit pentru perioada 1990 – 1992 și semnat de președintele și respectiv de cei 4 consilieri principali ai acestuia ( Emanuel Pârvu, Dan Steriu, Silviu Comănescu și Cătălin Emilescu) , din care rezulta și faptul că numărul de membri cotizanți în perioada anilor 1989 – 1992 a evoluat astfel:
- 1989 înscriși 1474 membri, din care cotizanți au fost doar 646 de artiști fotografi,
- 1990 înscriși 1531 membri, din care cotizanți au fost doar 465 de artiști fotografi,
- 1991 înscriși 1560 membri, din care cotizanți au fost doar 447 de artiști fotografi,
- 1992 înscriși 1615 membri, din care cotizanți au fost doar 350 de artiști fotografi.
În arhiva CFNO (Clubului Fotografic „Nufărul” Oradea) nu există vreun document emis de AAF care să informeze despre desfășurarea vreunei Adunări Generale de-a lungul anilor.
Următoarea corespondență, purtând numărul de înregistrare 11/ 06.05.1994 și sub textul „Biroul Executiv”, cu semnătura lui Cătălin Emilescu, face cunoscute următoarele „Vă rugăm să ne scuzați tăcerea din ultima vreme, dar evenimentele care s-au precipitat nu ne-au lăsat timp de corespondență și informări. În principal aceste evenimente sunt următoarele:
- Expirând termenul de eliberare a spațiului din str. Brezoianu, proprietarii noștrii au solicitat executarea silită prin executorul judecătoresc.
- În tot acest interval au fost făcute demersuri pentru găsirea și atribuirea unui nou spațiu.
- Un aport substanțial și determinant în aceste demersuri a fost făcut de colegul nostru dl. Nițu Zisu, cu ajutorul căruia AAF a primit un spațiu în Palatul „Știrbei”, în clădirea Muzeului Sticlei și Ceramicii (Calea Victoriei nr. 107, sector 1).
- Noul sediu e foarte frumos, dar fără nici un fel de amenajări care să ne permită să amenajăm cât de cât toate cărțile, revistele, colecțiile foto, etc.
- Cei care au participat la mutare,7-8 inși, sunt aproape epuizați, așa încât lucrările noastre sunt așezate în mijlocul celor trei camere. La vorbe și critici mulți, la treabă nu prea”.
Următoarea corespondență, înregistrată cu numărul 2/ 23..02.1995, semnată de președintele AAF, Emilescu Cătălin*, ne-a făcut cunoscut faptul că „ Deoarece veniturile actuale ale AAF sunt practic nule – cotizațiile fiind principalul venit din care suportăm cheltuielile de chirie, întreținere etc., fiecare membru este rugat să-și achite cât mai urgent cotizația anuală”.
Scrisoarea circulară numărul 26/ 30.04.1995, semnată de președintele AAF, ing. Cătălin Emilescu* și de consilierul principal Emanuel Pârvu* (nu am primit documente din care să reiese faptul că a avut loc această alegere), ne-a adus la cunoștință faptul că „Biroul Director al AAF- România, a demis din funcția de redactor șef al revistei „Fotografia & Video” și a exclus din rândul membrilor AAF pe domnul Mihai Musceleanu, pentru neîndeplinirea sarcinilor ce îi reveneau în realizarea revistei și pentru grave prejudicii aduse Asociației noastre”.
În scrisoarea AAF adresată CFNO în data de 26.07.1996 este precizat faptul că AAF a primit de la FIAP un formular care trebuia returnat până la data de 10.08.1996, cu date privind situația organizatorică din țara noastră (?). În acest formular este și o rubrică privind Fotocluburile afiliate la Asociația Națională. În acest context și CFNO este invitat să se afilieze la AAF.
Din păcate, în arhiva CFNO nu există nici o altă corespondență primită în intervalul 26.07.1993 - 27 mai 1996.
În adresa numărul 1/1996, suntem informați că „Ministerul Culturii are intenția să editeze un CD și apoi să introducă o pagină de internet cu informații despre cultura și arta românească, precum și o listă a celor mai reprezentativi creatori din toate artele”.
Următoarea scrisoare din partea AAF a fost primită după 5 ani, ea datând din luna mai 2001, în care suntem anunțați de trecerea în neființă a două personalități ale artei fotografice din România: Dr. Napoleon- Ioan Frandin (n.1914) și respectiv Ing. Constantin Săvulescu EFIAP (n.1914).
Tot în aceea perioadă a fost editat un pliant de reclamă care face cunoscut că AAF este compusă din opt filiale teritoriale: „Banat”, „Bucovina”, „București”, „Dobrogea” ”Moldova”, „Muntenia”, ”Oltenia” și „Transilvania” precum și din 17 Fotocluburi afiliate:
„Arad” din Arad, „Aurel Mihailopol” din Botoșani, „Argus” din Oradea, „Craiova” din Craiova, „Clio” din Târgu Jiu, „”Exdeco” din Brașov, „Floarea de Colț” din Râmnicu Vâlcea, „Harghita” din Miercurea Ciuc, „Iris” din Timișoara, „Napoca” din Cluj Napoca, „Nufărul” din Oradea, „Obiectiv” din Câmpina, „Orizont” din Sibiu, „Prisma” din Miercurea Ciuc, „Solaris” din Slatina, „Târgu Mureș” din Târgu Mureș, „79” din Sibiu, membrii individuali străini și din diasporă și 1.500 membri individuali.
Pliantul face cunoscut că revista „FOTOGRAFIA &VIDEO” este organul de presă oficial al AAF – România, va apărea de 4 ori pe an, iar cititorul va putea găsi: opinii ale membrilor AAF, articole tehnice, informații despre activitatea fotocluburilor și filialelor, noutăți fotografice, interviuri cu profesioniștii, portofolii ale membrilor AAF și rublica audio-video.
Tot acest pliant face cunoscut că AAF înseamnă: participări la saloane fotografice naționale și internaționale, invitații, regulamente, rezultate, burse și stagii în străinătate, fișierul membrilor AAF din întreagă țară, acordarea patronajelor AAF pentru saloane naționale și internaționale, obținerea patronajului FIAP pentru saloane internaționale, forme pentru obținerea distincțiilor FIAP, reviste de fotografie internaționale, consultații tehnice, bibliotecă de specialitate, albume fotografice interne și internaționale, informații și cotații pe piața fotografică și bursa fotografică.
În scurt timp AAF expediază fiecarui fotoclub afiliat o nouă listă care cuprinde 15 fotocluburi afiliate, după cum urmează: „Arad” din Arad, „Aurel Mihailopol” din Botoșani, „Lumina” din Brăila, „Pietroasa” din Buzău, „Obiectiv” din Câmpina, „Mihai-Dan Călinescu” și „Mircea Faria” din Craiova, „Napoca” din Cluj Napoca, „Ikon” din Galați, Clubul Fotografic „Nufărul” și „Argus” din Oradea, „Floarea de Colț” din Râmnicu Vâlcea, „Solaris” din Slatina, „Clic” Târgu Jiu și „Târgu Mureș” din Târgu Mureș.
În luna iulie 2002, a fost expediată scrisoarea circulară nr. 414, prin care fotocluburile din România sunt anunțate că: „Din motive statutare și la solicitarea FIAP, AAF trebuia să țină o Adunare Generală a Reprezentanților (AGR)*, (o nouă formulă inventată n.n.), care trebuia finalizată până la sfârșitul anului 2002. Deoarece bugetul AAF, din lipsă de sediu stabil, nu permite convocarea reprezentanților în București, AGR se va ține undeva în provincie (dacă va fi posibil), fie - cel mai probabil – prin corespondență. Pentru AGR conducerea AAF trebuie să întocmească două documente care vor fi difuzate în țară spre analiză, observații și – în final – votare „
La sfârșitul lunii noiembrie 2002, de la sediul AAF se expediază fotocluburilor din Romania o nouă scrisoare prin care se fac cunoscute următoarele: „La începutul lunii octombrie s-a întrunit Comitetul de Conducere al Asociației* (format din: Viorel Simionescu EFIAP, Emanuel Pârvu AFIAP (ofițerul de legătură cu FIAP), Gheorghe Rizeanu EFIAP, Gheorghe Blejdea și Nițu Zisu) într-o ședință de analiză a situației actuale, ca urmare a comunicării repetate să evacuăm spațiul pe care-l ocupăm în clădirea din Calea Victoriei 107, unde am fost tolerați de Muzeul de Artă al României – clădire care urmează să între în reparații capitale în primăvara anului 2003, cu consecință directă – scoaterea în stradă a Asociației.
Ca urmare, s-au stabilit următoarele:
Activitatea asociației nu mai poate continua în București, din următoarele motive:
- lipsa unui spațiu necesar desfășurării activității, a depozitării arhivei de date de la
înființare și până în prezent, a arhivei de fotografii, inclusiv a obiectelor de inventar.
- lipsa unui personal specializat care să mențină legătura cu fotocluburile din țară și
străinătate, să organizeze expoziții etc,
- lipsa totală de fonduri necesare pentru chirii, plăți de întreținere, organizări de
manifestări fotografice interne și internaționale,
- lipsa unui sprijin al instituțiilor locale.
Din aceste motive s-a propus transferarea întregii activități a Asociației și a patrimoniului său către un centru reprezentativ ca activitate în domeniul fotografiei artistice și a activității de club. Analizând disponibilitățile exprimate de Fotoclubul „Exdeco” Brașov și „Nufărul” Oradea, am căzut de acord că cel mai indicat este Fotoclubul „Exdeco” Brașov, din următoarele motive:
este așezat în centrul țării, fiind ușor accesibil atât pentru cluburi cât și pentru membrii Asociației,
având statulul de IMFIAP (membru individual FIAP), cu o activitate internațională susținută și o experiență în acest sens, perioada de adaptare la noul statut va fi rapidă,
s-a impus pe plan intern și internațional ca cel mai activ fotoclub din țară, având un sediu adecvat unei activități interne de club, cu un număr remarcabil de membrii cu distincții FIAP,
are sprijinul insituților de cultură și administrative din municipiul și județul Brașov.
În sensul celor expuse s-a contactat conducerea fotoclubului „Exdeco” care și-a exprimat
disponibilitatea preluării sarcinilor ce decurg ca urmare a transferului, urmând să obțină certitudinea susținerii materiale din partea autorităților locale – care în principiu agrează acest transfer. În contextul celor expuse, vă rugăm să exprimați în scris opiniile și observațiile referitoare la acest transfer”.
Scrisoarea este semnată de Comitetul* format din: Viorel Simionescu EFIAP, Emanuel Pârvu AFIAP, ofițerul de legătură FIAP, Gheorghe Rizeanu EFIAP (+), Gheorghe Blejdea și Nițu Zisu.
Fotoclubul „Nufărul” din Oradea nu a fost de acord cu această inițiativă, motiv pentru care a înaintat, prin scrisoarea nr. 157/ 07.11.2002, părerile oficiale formulate împortiva acestei decizii luate. În urma scrisorii expediate, domnul Nițu Zisu, formulează o scrisoare de răspuns în nume propriu în care este precizat faptul că „Din discuția avută cu domnul Simionescu rezultă că cei de la Brașov au promisiunea de 7.000 $ pentru anul viitor (2003), calculator, telefon, aparatură telefonică de ultima oră pentru comunicație, etc, etc. Față de situația expusă și la telefon, vă rog să nu scurtcircuitați această acțiune de mutare.”
La mijlocul lunii februarie 2003 este expediată de la sediul AAF scrisoarea 135/2003 care cuprindea Raportul de activitate al AAF din România pentru perioada 1995 – 2002 sub formă de sinteză și demisia președintelui Cătălin Emilescu, care, conform cererii scrise în anexa scrisorii, a îndeplinit această funcție* din anul 1996 și care din motive de boală a solicitat retragerea din funcția de președinte. În situația dată, pentru continuarea activității AAF s-a constituit un Biroul Director interimar* compus din domnii: Emanuel Pârvu, Viorel Simionescu, Gheorghe Rizeanu (+), Gheorghe Blejdea și Nițu Zisu; acest Birou Director preia în mod colectiv și atribuțiunile președintelui până la alegeri..., care nu s-au mai ținut niciodată !
În această perioadă, conducerile unor fotocluburi din România au formulat diferite reclamații președintelui Federației Internaționale de Artă Fotografică, dl. Emile Wanderscheide, în care au prezentat faptul că Asociația Artiștilor din România este practic inactivă și că nu s-a ales o conducere capabilă care să fie în stare să „reînvie” Asociația Națională.
Președintele FIAP a trimis celor mai importante fotocluburi din România (printre care și CFNO) scrisori în care președinții acestora au fost rugați să expedieze la sediul Federației, informări cu privire la defectuasa funcționare a AAF. În urma răspunsurilor primite, președintele Federației Internaționale de Artă Fotografică, dl. Emile Wanderscheide, a dispus organizarea Adunării de dare de seamă și alegeri.
Din păcate nici un urma acestei atenționări venite de la FIAP, Adunarea generală a AAF nu s-a ținut...niciodată !
Personal consider că acest lucru nici nu se putea realiza în conformitate cu Statutul și Regulamentul de Organizare și Funcționare a AAF deoarece era imposibil de aplicat acest document din cauza normei de reprezentare (1-7), respectiv prin condiționarea statutarității acestuia prin prezența a 2/3 din numărul membrilor legitimați.
În aceste condiții, în anul 2007 un număr de cinci artiști fotografi cunoscuți, președinți de fotocluburi, au demarat acțiunea de reconstiuire a AAFR, pe noi baze, legale, care să reactiveze mișcarea fotografică din România, în spiritul noilor legi în vigoare și în folosul tuturor artiștilor fotografi și a fotografiei artistice naționale.
Noul Statut și Regulamentul de Organizare și Funcționarea al AAFR, întocmit după reglementările de vigoare, așează pe noi principii funcționarea Asociației Naționale (pe principii private, așa cum stabilește Legea mai sus amintită), prin faptul că Adunarea Generală anuală este a membrilor asociați (care au contribuit financiar și prin munca lor intelectuală la înființarea și continuarea activităților Asociației).
Acest comitet director trebuie să aplice o strategie atractivă și stimulativă pentru membri creatori din intreaga țară, care să fie mulțumiți de condițiile create pentru valorificarea optima a lucrărilor lor artistice. În caz contrar, din lipsa membrilor creatori debutanți sau consacrați, AAFR se va autodizolva, fapt contrar intereselor noului comitet director, care a preluat soarta Asociației Naționale și care este hotărât să demonstreze, după cei 17 ani de criză în care s-a aflat AAF (fondată în anul 1956), că se pot realiza și lucruri serioase pentru membrii AAFR. |
|
